coperta_dsf

Campania Moş Crăciun există. Cizmuliţe pentru cei care umblă desculţi prin viaţă.

Nu sunt genul de om care să-şi amintească de copiii necăjiţi doar de Paşte şi de Crăciun.

Mă confrunt zilnic cu situaţii în care văd în privirea unor copii acel ”nu am cu ce”. ”Nu am cu ce să merg la şcoală”. ”Nu am cu ce să merg prin noroi, nămeţi, gheaţă, frig”. E cumplit să vezi astea în privirea unui copil. Copil care nu a cerut să vină pe lumea asta. Copil care se confruntă de mic cu greutăţile. Asta în timp ce noi ne urcăm în maşini să mergem la serviciu sau pe unde avem treabă, înjurând doi, trei fulgi de zăpadă. Că ne încurcă la parcat.

Sunt copii care străbat kilometri întregi până la şcoală. În orice condiţii. Pe drumuri de ţară, care, ce să vezi?, se înfundă de cele mai multe ori. Părinţii îi trimit încălţaţi cu ce au sau cu ce a rămas de la fraţii mai mari. Nu e vina acestor copii că trăiesc în condiţii greu de suportat. Copilăria ar trebui să fie plină de farmec, nu? De magie. De bucurii. Nu se mai întoarce. Rămân doar amintirile. Atât. Pentru unii rămân doar foamea, frigul, lipsurile şi dorinţele care mor din cauza acelui ”nu am cu ce”.

Nu există zi în care să nu aud pe stradă sau în mediul online nemulţumiri. Toţi ne plângem de câte ceva. Atât de tare încât nu-i auzim pe cei care au motive mai îndreptăţite ca noi să se plângă. E drept că plângerile lor sunt în şoaptă şi în lacrimi înecate. Sau în lacrimi care înmoaie un colţ uscat de pâine. Pentru mulţi ăsta e micul dejun sau cina.

Cum ar fi, tu copil, să stai cu ochii pe geam rugându-te să nu ningă? Pentru că nu ai cu ce să te încalţi. Asta în timp ce, nah, se petrec sărbătorile.

Ştiţi fetiţa aia care mergea pe stradă cu papuci mult prea mari pentru ea? Pe ger. Pe viscol. Pe noapte. Fetiţa aia care aprindea chibrituri. Fetiţa care crea o lume în flacăra fragilă ce ţinea doar câteva secunde. Aşa cum a ţinut şi flacăra vieţii ei. Pe ger. Pe viscol. În noapte. Cu papuci prea mari pentru ea. Dacă o ştiţi, gândiţi-vă la ea de fiecare dată când ninge şi voi staţi la lumina bradului, lângă masa plină.

Moş Crăciun există. Sunt sigur. Voi existaţi. Împreună putem dărui unor copii bucuria zăpezii de Crăciun. Încălţându-i. M-am implicat în campania  organizată de televiziunea Intermedia Suceava împreună cu fundaţia Salvaţi Copiii. Împreună cu voi dorim să punem în geanta Moşului cizmuliţe de iarnă şi dulciuri pentru cei care păşesc desculţi prin frig şi prin viaţă. Sunt mulţi copii care au nevoie de ajutor.

Fac apel la voi pentru opt copii. Patru fetiţe şi patru băieţi cu vârste între 6 şi 11 ani. Aceşti copii nu au cu ce să se încalţe. În plină iarnă. Doar noi putem face ca pentru ei să existe Moş Crăciun.

Sunt doar o rotiţă în această campanie. De asta lista mea e aşa scurtă. Fac apel la toţi cei care mă cunosc, citesc, apreciază, chiar şi la cei care mă înjură: Haideţi să sprijinim această acţiune!

Pot fi contactat pe pagina de facebook Haidamac Florin sau pe adresa de mail drhaidamacflorin@gmail.com

Mărimi încălțări: Fetițe: mărimea 28, 30, 31, 31/32; băieți: trei mărimea 32, unul 32/34. Copiii sunt în clasele  I+III+IV.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *