Dispensarul SF cu haine noi…

Dacă nu ştiţi, vă spun eu: prin bunăvoinţa Primăriei, Dispensarul SF va căpăta un nou look. Vom avea parte de un nou acoperiş şi de o izolaţie completă a clădirii. Sunt convins că la iarnă va fi mai cald, nu voi mai tremura de frig în unele zile.

Păcat că nu s-a făcut mai repede renovarea asta, dar, deh, abia acum sunt bani, în prag de campanie electorală. Sper, cu ocazia acestei perioade deosebite, să se mai toarne şi ceva beton în gropile de care se bucură drumul pe care-l străbat zilnic. Păcat că doar o dată la 4 ani autorităţile îşi mai aduc aminte şi de problemele pe care le au diferite instituţii ce veghează la sănătatea comunităţii.

Deci, într-o prima fază, clădirea a fost decopertată, s-a dat vechea tablă jos, scheletul de lemn, şi s-a construit altul, peste care s-a pus o folie de plastic, în aşteptarea noului înveliş de tablă. De câteva zile însă a început să plouă puternic. Surogatul ăsta de acoperiş pe care-l am acum nu a făcut faţă aşa că apa a pătruns în cabinet, în camera mea de protocol, în arhivă, în vestiar, în una din cele două toalete cu care este dotat cabinetul.

Ieri am avut o zi proastă, începută de dimineaţă, când am văzut recenzia domnului Mircea Coman. M-a deprimat foarte tare remarca: Gazeta SF a oferit texte sub media cu care ne-a obişnuit. Mi-a stricat ziua. Având în vedere că m-am urcat în podul dispensarului, să inspectez situaţia, şi m-a plouat ca pe un pui de raţă, nervii mei au atins cote imense. Am trimis câţiva oameni să cumpere folie pentru a petici găurile pe unde ploaia venea la consultaţie, am stat cu ei până am văzut treaba făcută şi m-am retras în cabinet să beau un ceai.

Mi-am mai revenit un pic pe seară din toata depresia asta, după o discuţie cu maestrul George Sauciuc şi după 45 de minute de bătut în sacul de box. Dacaă spunea recenzorul doar de mine, nu mă interesa, pentru că mă bucură atenţia lui şi corectez textele după recenzie, dar când a zis de gazetă, chiar m-a durut.

Îmi doresc ca luna asta să avem un număr extraordinar, nu de alta, dar ajung de râsul fandomului cu hegemonia pe care am anunţat-o în glumă.

În altă ordine de idei, diseară la ora 17.30 este cenaclu în Music Pub. Eu voi fi prezent cu o povestire poliţistă, misogină, fără perdea, cu mult umor, intitulată Cardinalul, Spionul şi Pipiţele.

Vă aştept.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *