Ficţiune şi Teologie…

Am observat că aceste două domenii merg mână în mână, deoarece în ambele imaginaţia joacă un rol esenţial.

Ficţiunea oferă o foarte mare libertate, prezentând fiinţa umană în relaţie cu Universul.

Teologia oferă o foarte mare linişte interioară, prezentând fiinţa umană în relaţie cu Divinitatea.

În ultima vreme încerc să combin aceste două domenii în povestirile mele, chiar cu riscul de a fi catalogat drept eretic. Cineva spunea că este foarte greu să mai găseşti idei noi în literatura sf, că de multe ori citim sau scriem variaţiuni pe aceeaşi temă. Sunt de acord.

Lucrez acum la o poveste în care încerc să împletesc miturile omenirii cu percepţia lor din zilele noastre. Fiecare om descoperă credinţa odată cu suferinţa. E foarte ciudat cum ne întoarcem la Divinitate doar atunci când ceva rău se întâmplă în viaţa noastră. Omul se diferenţiază de animale prin sentimentul religios, în principiu.

Dragii mei, sufletul uman şi Divinitatea sunt în esenţă o unitate, nu o dualitate.

Citiţi-mă în continuare şi vă voi ghida pe o cale ce s-a acoperit cu atât de mult praf încât abia se mai distinge…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *