Silogismele amărăciunii…

Am fost cam tăcut astăzi. Sunt zile în care nu pot fi aşa cum mă ştiţi voi, cei care îmi faceţi onoarea de a mă citi. Am o stare asemănătoare celei pe care Cioran o descrie în al său minunat Tratat de descompunere.

Asta nu m-a împiedicat să scriu. Am finalizat într-o zi o povestire ce se numeşte Graviton, concepută Vineri seara în urma discuţiei cu un fizician prezent la cenaclu. Numele lui este Cezar, a se pronunţa Cez. Un tip extraordinar, ce pe mine m-a fascinat.

Povestirea se vrea un thriller sci-fi despre ipotetica sarcină generatoare de câmp gravitaţional. Sper să vă placă şi să obţină recenzii favorabile.

În altă ordine de idei, doresc să vă descriu câteva impresii de la manifestarea de Vineri. A avut loc cenaclul literar obişnuit. Surpriza serii mi s-a părut doamna psiholog Ilinca Rusu care a citit o povestire ce pe mine m-a marcat. Titlul ei este Destine dar eu i-am sugerat să-l schimbe în Evoluţie. Dragii mei, este vorba despre un tip care a inflenţat viaţa doamnei psiholog, dar în paginile ei se citeşte zbuciumul autoarei, fiind vorba despre o experienţă reală. Dacă va apărea publicată pe undeva v-o recomand cu căldură.

Am aşteptat până acum reacţia lui Sagy, dar văd ca maestrul e foarte ocupat. 😉

O altă surpriză plăcută a fost o tânără poetă, al cărei nume este Ana Maria. Eu nu am glanda poeziei şi nici nu mă pricep să vorbesc despre versuri, dar mi-a plăcut inocenţa acestei domnişoare.

Cireaşa ce pe tort a fost seria de cuvinte dăruite de poeţii egipteni. Egiptul este o ţară ce exercită asupra mea o fascinaţie deosebită iar faptul că am putut fi transportat acolo prin recitalul lui Florin a constituit momentul de maximă emoţie.

Contribuţia mea la cenaclu s-a concretizat în lectura unor lucrări din ciclul de povestiri şi eseuri Dispensarul SF cu care am adus zâmbete pe buzele tuturor.

2 păreri la “Silogismele amărăciunii…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *